1 Decembrie, Ziua Națională a României. Semnificaţiile şi istoria acestei zile

Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României. Această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria țării noastre, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
De ce Ziua Națională a României e sărbătorită pe 1 Decembrie
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Ce semnificaţie au culorile drapelului
Drapelul național al României are o semnificație profundă, iar simbolurile și istoria sa reflectă valorile și tradițiile naționale.
Acesta este compus din trei culori orizontale: albastru, galben și roșu. Albastru simbolizează cerul și marea, reprezentând libertatea.
În istorie, albastrul a fost asociat cu lupta pentru independență și cu idealurile de libertate, scrie descopera.ro
Galben reprezintă câmpia și bogăția naturală a țării. Această culoare este adesea asociată cu rodnicia pământului românesc și cu resursele sale naturale.
Roşu simbolizează sângele vărsat pentru apărarea țării. Acesta este adesea interpretat ca un simbol al curajului și sacrificiului făcut de poporul român în diferite momente cheie din istorie.
Potrivit sursei ciate, drapelul tricolor al României a fost adoptat oficial la 27 decembrie 1989, după căderea regimului comunist. Tricolorul are cele trei dungi egale ca dimensiuni și se află în ordinea menționată mai sus: albastru sus, galben în mijloc și roșu jos.
Sursă text: digi24.ro, antena3.ro