România nu este ferită de pericolul producerii de tsunamiuri în Marea Neagră, ca urmare a unor cutremure pe fundul mării, avertizează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) într-un mesaj de Ziua Internaţională de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului. Documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6.
„La 31 martie 1901, un cutremur de 7,2 Mw în zona Shabla (Bulgaria, la sud de Mangalia – n.r.) a provocat un tsunami major, cu valuri de aproximatix 4 metri înălţime, care au distrus coasta de sud a Mangaliei şi satele din apropiere. Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centru de monitorizare a tsunami-urilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică activ în prevenirea şi monitorizarea tsunami-urilor”, a transmis INFP într-un comunicat citat de News.ro.
Potrivit acesteia, documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6.
Specialiștii INFP arată că Europa nu este ferită de pericolul producerii de asunamiuri.
„Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami şi a inundat oraşul Izmir şi portul Samos (din Turcia – n.r.), arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică. Deşi România nu este o ţară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activităţii seismice din Marea Neagră”, a mai transmis sursa citată.
