Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează. Ce se face în această zi pentru noroc, sănătate și binecuvântare

Pe 6 ianuarie, creștinii sărbătoresc Boboteaza. În această zi sfântă, preoţii sfinţesc toate apele, iar cei care se stropesc sau fac baie în apa sfinţită de duhovnici sunt feriţi de rele și de toate bolile din lume. Cu toate acestea, există și câteva obiceiuri românești care se țin de sute de ani.
Ce este bine să faci de Bobotează pentru a avea parte de noroc și sănătate
Boboteaza, cunoscută drept și Botezul Domnului, se prăznuiește an de an pe data de 6 ianuarie. Această sărbătoare marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos, iar românii țin cu sfințenie anumite obiceiuri. În această zi de mare sărbătoare, preoții sfințesc toate apele. Se spune că apa de la Bobotează are puteri miraculoase și vindecătoare, pentru că are loc fix în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Pe data de 6 ianuarie, în fiecare an, credincioșii respectă o serie de obiceiuri și tradiții vechi, pentru a le merge bine tot anul. De Bobotează, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele. Cu restul de agheasmă luată de la biserică, românii o păstrează în sticle, pentru că nu se strică niciodată. Agheasma mare se poate bea timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie.
Femeile respectă un obicei vechi de Bobotează
Iordănitul femeilor este un alt obicei românesc străvechi în ziua de Bobotează. Pe vremuri, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce mâncau, ele cântau şi jucau toată noaptea. Apoi, dimineața, ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă.
De asemenea, în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă, pentru a-l visa pe cel cu care urmează să se căsătorească. În plus, fetele tinere care cad pe gheaţă în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărita în acel an, mai spune tradiţia populară.
De ce preoții aruncă crucea în apă
De Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă mare în care aruncă o cruce. În plus, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă primul va avea noroc și binecuvântare tot anul.
Totodată, în unele sate din România, există și obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
Dincolo de obiceiurile creştine din această zi sfântă, în tradiţia românească se practică şi anumite ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării.
Spre exemplu, unele persoane îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, iar alții aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.
Conform unei tradiții vechi, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie imediat.