În ziua de 9 martie a fiecărui an sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici. Preoţii fac pomeniri pentru sufletele morţilor care au plecat neîmpărtăşiţi, iar femeile împart mucenici sau bradoşi, varietăţi de preparate din cocă sau aluat de cozonac în forma cifrei opt sau a infinitului, ceea ce semnifică speranţa pentru un nou început şi renaşterea.
Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii, informează Agerpres.
În această zi credincioşii aduc la biserică 40 de colaci în formă de 8, după numărul Sfinţilor 40 de Mucenici, care se cheamă popular “sfinţi” sau “mucenici”.
Tradiții și obiceiuri de mucenici
Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici.
În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.
Atât mucenicii preparaţi din cocă şi fierţi în siropuri pregătite cu miere şi nucă, dar şi bradoşii preparaţi din aluat, însiropaţi cu miere şi peste care se presară nucă se fac în forma infinitului sau a cifrei opt, ceea ce semnifică speranţa şi renaşterea şi sunt daţi de pomană copiilor, celor mai în vârstă din familie, dar şi vecinilor sau trecătorilor pentru sufletele celor decedaţi care au plecat neîmpărtăşiţi.
La finalul slujbei de pomenire făcute de preoţi, femeile adaugă în coşuri şi alte preparate făcute în casă – plăcinte sau bucăţi de carne stropite cu vin, pe care le împart apoi pentru sufletele celor adormiţi, pentru că urmează Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi lăsatul secului de carne pentru Sfintele Sărbători ale Paştelui.
Tot această zi este considerată şi o zi a renaşterii sau un nou început pentru natură, pentru că este şi ultima zi a babelor şi se spune că vine primăvara şi s-a încheiat cu capriciile vremii, iar ogorul urmează să fie pregătit pentru însămânţările de primăvară.
Ce reprezintă cele 44 de pahare cu vin care se beau în această zi
Motivul pentru care se beau 44 de pahare de ziua celor 40 de Mucenici. Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani. Tot în această zi, se vor bea 44 de pahare cu vin roşu, în semn de putere, de vigoare, așa cum au avut soldații uciși în Sevastia.
Ce trebuie să eviți neapărat de mucenici
În această zi, se crede că este nedorit să faci anumite activități. Gospodarii curăță stupii și ung mucenicii copți în cuptor cu miere provenită din stupi, iar apoi se stropește stupul cu țuică pentru a favoriza creșterea albinelor.
Tinerii proaspăt căsătoriți sunt încurajați să primească în dar cele mai frumoase nuci, considerate a aduce armonie în căsnicie.
Cei ce plantează în această zi se așteaptă la o recoltă de 40 de ori mai bogată, iar acest moment este considerat prielnic pentru a face previziuni despre vremea de Paște.
Este de evitat împrumutul de bani și conflictele cu ceilalți în această zi. Totodată, nu este recomandat să faci curățenie sau să speli, deoarece se crede că vei fi bolnav timp de 40 de zile dacă nu respecți aceste interdicții.
