Mai mult de un milion de creștini ortodocși de rit vechi din România, în principal ruși lipoveni, ucraineni și sârbi, sărbătoresc azi Crăciunul.
Pentru credincioșii de rit vechi, sărbătorile de iarnă (Crăciunul) încep pe 7 ianuarie, deoarece în calendarul iulian (sau cel vechi) există o diferență de 13 zile față de calendarul oficial.
Crăciunul după rit vechi este precedat de Postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie.
În ajunul Crăciunului, familiile se adună pentru a împărtăși o masă tradițională, numită „Sfânta Cină”. Această masă include de obicei 12 feluri de mâncare, simbolizând cei 12 apostoli. Mâncărurile sunt în mare parte post, inclusiv cereale, legume și fructe uscate, iar elementul central este coliva, simbolizând viața veșnică.
Pe lângă masa festivă, multe alte ritualuri și obiceiuri sunt asociate cu Crăciunul după rit vechi.
În multe zone rurale, colindatul este o tradiție populară. Grupuri de copii și adulți, adesea îmbrăcați în costume tradiționale, merg din casă în casă, cântând colinde și urându-le gazdelor sănătate și prosperitate. Gazdele oferă colindătorilor mici daruri sau bunătăți. Un alt obicei răspândit este „Steaua”, o reprezentare a Stelei de la Betleem, purtată de colindători, decorată manual cu imagini religioase și simboluri ale Crăciunului.
În județul Tulcea trăiesc aproximativ 16.000 de ruși lipoveni, iar slujbele religioase se țin în limba slavonă.
În dimineața de Crăciun, rușii lipoveni merg la Biserică îmbrăcați în portul tradițional. După liturghie, ei colindă, vestind Nașterea Domnului. În repertoriu se află un singur colind, preluat din cântarea bisericească („Hristos se naşte” – „Hristos rajdaetsja”).
Rușii lipoveni din județele Galați sau Tulcea păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiționale pentru sărbători – clătite cu brânză sau carne, vărzări, piroşti/piroşte (un fel de colțunași umpluți cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, sarmale și cârnați.
Nu doar Crăciunul (sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos) este sărbătorit în altă zi (în 25 decembrie în loc de 7 ianuarie), ci și Anul Nou (în 1 în loc de 14 ianuarie). Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este sărbătorit Revelionul/Anul Nou după rit vechi.
În satele din Republica Moldova se păstrează cu sfințenie obiceiurile de Anul Nou după stil vechi sau sărbătoarea Sfântului Vasile. Grupuri de tineri colindă străzile și bat din casă în casă cu „Pluguşorul”, dorindu-le rodnicie și prosperitate. În această seară, tinerii îmbrăcați în costume tradiționale sau mascați dansează „Ursul” sau „Capra”, iar a doua zi, colindă cu „Sorcova”.
În această zi, gospodinele pregătesc o masă festivă și împart dulciuri, nuci și mere pentru ca în anul următor să fie belșug în casă. Se menține obiceiul de a pregăti anumite mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză și carne, vărzări (plăcinte cu varză), cozonaci, cârnați și sarmale.
