Ziua internaţională a Mării Negre este marcată anual la 31 octombrie. La această dată a fost semnat în 1996, la Istanbul, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Marea Neagră este una dintre cele mai mari mări interioare din lume și joacă un rol semnificativ în istoria, cultura și economia regiunii din jurul ei. Sărbătoarea are ca scop promovarea conștientizării cu privire la conservarea și protecția Mării Negre, precum și la importanța acesteia pentru comunitățile locale.
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.
La 31 octombrie 2023, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Universitatea Ovidius Constanţa sărbătoresc Ziua Internaţională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului „Iniţiativa de creştere albastră pentru cercetare şi inovare în Marea Neagră“. Evenimentul va fi centrat pe importanţa creşterii albastre şi măsura în care ştiinţa poate contribui la realizarea viziunii pentru „O Mare Neagră sănătoasă şi productive“, se arată pe site-ul INCDM.
Știați că:
• Marea Neagră a fost curtata de-a lungul timpului de greci, apoi de romani care i-au dat numele de „Pontus Euxinus” si mai apoi de turci, care i-au spus „Karadeniz” (trad. Marea întunecată), de miazănoapte, deoarece era localizată la Nord de Imperiul Otoman.
• Marea Neagră este cea mai tânăra mare de pe globul pamântesc. Specialiștii afirmă că Marea Neagră s-a format în perioada mezozoică, atunci când, prin ridicarea uscatului, vechiul ocean Tethys a dispărut, iar în locul lui au apărut mai multe mări sau cursuri de apă: Marea Neagră, Marea Caspică, Marea Mediterană.
• Marea Neagră este formată din două mări suprapuse, dintre care una vie și una moartă. Astfel, există un strat de apă care are oxigen, iar un altul care nu. Una dintre cele mai importante particularități este conținutul mare de hidrogen de sulfură. Acest gaz este unul toxic, iar aproximativ 65% din suprafața totală este lipsită de viață.
• Specialiștii susțin că, în aproximativ 30 de ani, viața subacvatică va dispărea complet din Marea Neagră din cauza hidrogenului sulfurat, un gaz solubil în apă și produs permanent de o specie de bacterii. În fiecare an Marea Neagră pierde din cauza evaporării aproximativ 200 de metri cubi de apă.
• Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră este unică. Salinitatea sa în larg este de 17-18 grame, pe când salinitatea celorlalte mări și oceane variază în intervalul 24-34 grame.
• Adâncimea maximă a Mării Negre este de 2.200 de metri. Această valoare este atinsă în apropierea țărmului turcesc al mării.
• Există trei specii de delfini care trăiesc în această mare. Acestea sunt delfinul comun, afalinul și marsuinu. Cel mai mare și, în același timp, cel mai cunoscut este afalinul, deoarece se adaptează cel mai ușor la condițiile de captivitate din delfinarii.
• Exista și rechini în Marea Neagră. Este vorba de fapt despre o singură specie de rechin al cărei nume este „Câine de mare“. Un animal singuratic, ce trăiește la adâncimi foarte mari, între 25 și 75 m, are o lungime de 1,8 m lungime și o greutate de până la 13 kilograme. Se hrănește cu pești, precum scrumbii, guvizi și hamsii.
• Există pericolul formării de valuri uriașe în Marea Neagră. Un astfel de fenomen s-a produs în anul 1901. Cutremurul a fost în martie 1901, în zona Șabla, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și a produs valuri tsunami în zona Mangalia. Un astfel de cutremur mai poate avea loc peste 400-500 de ani.
