Sărbătorile Moșilor / sâmbăta morților exprimă un anume tip de întrepătrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor“, și lumea de dincolo, „lumea fără dor“, granița dintre cele două lumi fiind, în concepția înaintașilor noștri, extrem de permeabilă. Moșii de vară / Sâmbăta morților este o sărbătoare dedicată astfel pomenirii morților, iar la Rusalii, la 50 de zile după Paști, se încheie ciclul sărbătorilor pascale. La Moșii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morți, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite și „mosoaice”.
Se spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor și până la Rusalii, cerul, raiul și iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viața veșnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit.
În toate bisericile ortodoxe din lume se fac slujbe de pomenire
Creștinii merg la slujbe cu colivă, pâine, vin și pachete cu pomană, pe care le împart, după ce preotul le sfințește și le stropește cu vin. Pachetele aduse la biserică trebuie să conțină o lumânare și un prosop, precum și un pomenic cu numele celor adormiți. Acestea sunt oferite preotului înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii, alături de cărbuni, tămâie și un colac.
Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de „stare din care te poți trezi”. Hristos i-a dăruit cuvântului „adormit” înțelesul care îl asociază cu Învierea. Atunci când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Evanghelia după Luca: 8,52). Potrivit Sfintelor Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii sale pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata de Apoi (Judecata Universală), când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor fi rostite hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Creștinii ortodocși se roagă pentru cei adormiți pentru că au credința că, prin rugăciuni, sufletele pentru care se roagă vor ajunge la Judecată într-o stare mai bună decât aceea cu care s-au despărțit de trup.
Tradiții și obiceiuri
Credința este aceea că sufletele care zburdă prin văzduh se vor întoarce doar în funcție de bogăția ofrandelor date. Se spune că în Sâmbăta Morților nu este bine să mergi seara la fântână sau să treci printr-o răscruce de drumuri. Se spune că acolo zac duhurile rele.
În Sâmbăta Moșilor de vară, sufletele lor sunt triste, deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo și să-i părăsească pe cei dragi. Credința creștină spune că este bine ca sufletele celor adormiți să se întoarcă liniștite în mormintele din care au plecat și să se împace cu această situație. Astfel, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni în aceasta zi. Se dau de pomană căni umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere, iar toarta acestora se împodobește cu flori de tei și cu buchete de cireșe. Ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard întreagă perioadă în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire. Despre pomană, se mai spune că trebuie să fie caldă în această zi, pentru că acest în acest fel cei adormiți se vor sătura. Credincioșii pot să aducă inclusiv cireșe la binecuvântare în timpul slujbei.
Ce nu trebuie să faci
O altă tradiție arată că femeile nu trebuie să tricoteze și nici să toarcă. Se spune că dacă ele vor face acest lucru, colacii dați de pomană nu vor mai ajunge la persoanele dragi.
Este interzis să speli, nu ai voie nici să coși, să mături sau să faci curățenie, cel puțin nu până când nu dai de pomană. De asemenea, o tradiție veche spune că primul fel de mâncare pe care îl guști trebuie să îl împarți, pentru a nu avea ghinion. Cei care scot apă din fântână trebuie să lase un bănuț pentru adormiți și să dea de pomană ceva nou și proaspăt.
Ce se împarte în această zi
De Moșii de Vară, se dă de pomană vase de lut, căni, străchini și vase de lemn (cofe), decorate cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă.
Deoarece Moșii de vară pică în ajun de Rusalii, la pachetele cu pomană se adaugă și orez cu lapte, conform unei vechi tradiții românești.
În această zi, gospodinele împart și sarmale, plăcinte, colaci, cireșe, fructe și vin. De asemenea, se oferă și alte obiecte, cum ar fi lumânări, tămâie, iconițe, cruciulițe, prosoape, căni și vase din lut, precum și linguri de lemn.
Aceste tradiții sunt respectate atât la țară, cât și în orașe. Scopul este de a onora memoria celor decedați și de a oferi ajutor celor nevoiași.
În cimitire, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori și ramuri de tei. Lumânările sunt aprinse și ard pe tot parcursul ceremoniei. Oamenii se adună pentru a se ruga și a-și aminti de cei plecați.
În felul acesta, familiile își amintesc și își onorează rudele care au murit și au plecat în lumea cealaltă. De asemenea, în această zi, se obișnuiește și să se pună masa în curte sau în grădină, pentru a-i primi pe oaspeți și a le oferi mâncare și băutură.
Se pregătesc bucate tradiționale și mâncăruri de sezon. Totodată, din pachetul de pomană nu trebuie să lipsească fructele.
